Ce filtru de polen alegi: simplu sau cu carbon activ

Filtrul simplu oprește praful și polenul. Cel cu carbon activ oprește în plus mirosurile și o parte din gazele de eșapament. Dacă stai în trafic, merită diferența. Dacă mergi mai mult pe drum deschis, nu prea.

Și amândouă fac același lucru pentru climatizare — ăla nu e criteriu de alegere.

1. Ce face fiecare, de fapt

Filtrul simplu e hârtie pliată. Reține particule: praf, polen, funingine, insecte, frunze. Ce nu poate opri: gazele și mirosurile, pentru că alea trec printre fibre ca aerul.

Filtrul cu carbon activ are, peste stratul de hârtie, un strat de carbon tratat chimic. El nu filtrează mecanic — adsoarbe: moleculele de gaz se lipesc de suprafața carbonului.

Ce prinde în plus:

• mirosul de eșapament de la mașina din față
• oxizi de azot, ozon, o parte din compușii organici volatili
• mirosurile de afară — gunoi, grajd, asfalt proaspăt

> Diferența nu e „mai bun" și „mai slab". E „particule" față de „particule plus gaze".

2. Când merită, concret

MERITĂ carbonul activ:

• stai des în coloană, în oraș, la semafoare
• treci prin tuneluri sau pasaje
• ai alergii sau rinite
• mergi des în spatele camioanelor sau al autobuzelor pe drumuri naționale

NU prea merită:

• mergi aproape numai pe drum deschis, în afara orașului
• faci puțini kilometri pe an
• schimbi filtrul rar — carbonul se saturează în timp, și un carbon vechi nu mai adsoarbe nimic; rămâi cu un filtru simplu scump

La o mașină de sat sau de navetă pe drum liber, filtrul simplu schimbat la timp bate un carbon activ ținut doi ani.

3. Cel mai bun indiciu că trebuie schimbat: mirosul

Dacă la pornirea ventilației vine un miros de umed, de pivniță sau de mucegai — ăla e filtrul, nu clima.

Filtrul reține umezeală și praf organic; în el crește ce crește. Oamenii dau banii pe curățarea instalației de aer condiționat când, de multe ori, problema e o hârtie de câteva zeci de lei. (Vezi și de ce nu mai bagă rece aerul condiționat.)

4. Și al doilea simptom, pe care nimeni nu-l leagă de filtru

Un filtru înfundat scade debitul de aer. Consecințele se văd altundeva:

• geamurile se dezaburesc greu, chiar cu ventilația la maximum (vezi de ce se aburesc geamurile)
• suflă slab pe trepte mici, și trebuie să dai mereu pe 3-4
• încălzirea pare mai proastă decât e (vezi de ce nu bagă căldură)

Dacă ai pus ventilația pe maxim ca să ții geamurile curate, verifică filtrul înainte să bănuiești orice altceva.

5. Cât ține

Reperul uzual: un an sau 15.000-25.000 km, care vine primul.

Dar intervalul real depinde de drum, nu de calendar:

• drum de țară, praf, vară secetoasă — mai repede
• mult mers pe asfalt curat — ține termenul
• sezonul de polen poate înfunda un filtru într-o singură primăvară

La carbon activ, termenul contează mai mult, pentru că stratul de carbon se saturează indiferent dacă hârtia mai arată bine. Un carbon activ vechi nu e un filtru bun murdar — e un filtru simplu plătit dublu.

6. Cum alegi bucata potrivită

Se cumpără după VIN sau după codul de pe filtrul vechi, nu după „Logan". Aceeași mașină poate avea două dimensiuni, după dotarea cu climatizare.
(Unde se află pe Dacia și la ce interval: vezi filtrele la Logan și filtrele la Sandero, Duster, Clio.)

Și verifică sensul de montaj. Pe ramă e o săgeată care arată direcția de curgere a aerului. Montat invers, filtrul funcționează mult mai prost și se înfundă mai repede.

Pe scurt

• Simplu = particule. Carbon activ = particule + gaze și mirosuri
• Merită în trafic, coloane, tuneluri, la alergii. Pe drum deschis, mai puțin
• Miros de mucegai la pornirea ventilației = filtrul, nu clima
• Debit slab de aer și geamuri greu de dezaburit — tot filtrul
• Un an sau 15.000-25.000 km, mai repede pe drum de praf
• Carbonul se saturează cu timpul, deci nu are rost ținut doi ani
• Cumpără după VIN sau codul vechi, și respectă săgeata de montaj