Lichid de frână Logan: ce tip pui și când se schimbă

Logan cere DOT 4. În instalație intră 0,5-0,6 litri, dar cumperi un litru. Se schimbă la 2 ani, indiferent de câți kilometri ai făcut. De ce, mai jos.

Lichidul de frână e singurul consumabil de la mașină care se strică stând, nu mergând. Motivul e că e higroscopic: absoarbe umezeala din aer, prin furtunuri și prin rezervor, chiar dacă mașina stă în garaj. Iar apa dinăuntru îi scade punctul de fierbere, adică exact proprietatea de care depinzi când frânezi mult.

De asta se schimbă la interval de timp, nu la kilometraj: la fiecare 2 ani, sau la 60.000 km dacă îi faci mai repede.

Ce lichid cere Logan

Dacia recomandă oficial DOT 4 (norma ISO 4925 Class 4, iar la versiunile mai noi cu ESP, Class 6). E scris și pe capacul rezervorului — merită să te uiți înainte să cumperi.

Cifra din denumire înseamnă, simplificat, rezistența la temperatură:

• DOT 4 proaspăt fierbe pe la peste 230 °C.
• Același lichid, după ce a absorbit apă, ajunge să fiarbă sub 155 °C.

Ce înseamnă asta în practică: la o coborâre lungă, cu frâna folosită des, lichidul îmbătrânit poate ajunge efectiv să fiarbă în etriere. Se formează vapori, iar vaporii — spre deosebire de lichid — se comprimă. Rezultatul se cheamă vapor lock: apeși pedala și ea se duce în podea, fără frână. Nu e o poveste de speriat copiii, e chiar motivul pentru care există intervalul de 2 ani.

Se pot amesteca tipurile de DOT?

Regula, pe scurt:

• DOT 3, DOT 4 și DOT 5.1 sunt compatibile între ele. Sunt toate pe bază de glicol și esteri polietilenici, deci poți completa un sistem cu DOT 4 folosind DOT 5.1 fără nicio problemă.
• DOT 5 NU este compatibil cu niciunul dintre ele. E pe bază de silicon și e o cu totul altă chimie, deși numele pare doar „următorul număr".

Ce se întâmplă dacă pui DOT 5 într-un sistem făcut pentru DOT 4: garniturile de cauciuc se umflă și se distrug, iar amestecul gelifiază și îți blochează pompa și supapele blocului ABS. E o greșeală scumpă, făcută exclusiv din cauza numerotării înșelătoare. Ține minte doar atât: 5.1 e prieten, 5 nu.

Cât intră și cât cumperi

Instalația unui Logan ține în total cam 0,5-0,6 litri. Cu toate astea, se cumpără un bidon de 1 litru (sau două de jumătate).

Cei ~400 ml în plus nu se irosesc: ei sunt cei cu care speli conductele, împingând lichidul vechi afară până când la fiecare aerisitor curge lichid curat, fără bule și fără nuanțe închise. Dacă iei fix cât intră, rămâi fără la a treia roată — iar dacă se golește rezervorul, intră aer în pompă și iei totul de la capăt.

Cum îți dai seama că e vechi

Ai trei semne, în ordinea în care le poți verifica:

• Culoarea. Lichidul nou e aproape transparent, gălbui deschis. După doi ani devine maro închis, verde-murdar sau chiar negru, de la oxidare și de la depunerile de cauciuc și metal din sistem. Se vede direct în rezervor.
• Testerul de umiditate (creionul acela ieftin cu LED-uri). Măsoară procentul de apă: sub 1-2% e în regulă, peste 3-4% se schimbă urgent.
• Cum se simte pedala. Dacă la frânări repetate sau la coborârea unei pante lungi pedala devine moale și elastică, e chiar apa din lichid care începe să fiarbă. Ăsta nu mai e un semn de „ar cam trebui", e unul de „acum".

Ce îți trebuie pentru schimb

• Lichid de frână DOT 4, un litru.
• Cheie de 8 mm pentru aerisitoarele din spate și de 10 mm pentru cele din față.
• Furtun transparent de cauciuc sau silicon, care să intre fix pe aerisitor.
• Un borcan sau o sticlă pentru lichidul vechi.
• O seringă mare, ca să scoți lichidul vechi din rezervor.
• Un asistent care să apese pedala — sau un kit de aerisire, dacă lucrezi singur.

Cum decurge schimbul, pe scurt

Procedura completă, cu toate metodele și capcanele, e în ghidul despre aerisirea frânelor. Pe scurt, la Logan:

1. Golești rezervorul cu seringa, după ce ai curățat bine în jurul dopului. Ai grijă să nu picure pe vopsea — lichidul o atacă.
2. Umpli cu lichid nou până la MAX și, de aici încolo, verifici nivelul după fiecare roată. Rezervorul nu are voie să se golească.
3. Aerisești în ordine, de la roata cea mai depărtată de pompă spre cea mai apropiată: dreapta-spate, stânga-spate, dreapta-față, stânga-față.
4. La fiecare roată ții pedala apăsată, deschizi aerisitorul, îl strângi la loc înainte ca asistentul să ridice piciorul, și repeți până iese lichid curat, fără bule.
5. Completezi între MIN și MAX și verifici pedala: trebuie să fie fermă, nu spongioasă.

Notă importantă despre ABS

Circulă un sfat care sună logic și e greșit: că ar trebui să pui contactul în timpul aerisirii, ca să „ajuți" circulația prin blocul ABS. Nu face asta.

Punerea contactului nu deschide supapele din blocul ABS. Solenoizii din modul stau închiși în repaus și rămân așa; se deschid doar când calculatorul comandă activ, adică într-o frânare cu derapaj, sau când rulezi din tester procedura dedicată de ABS bleeding. În plus, la unele mașini, dacă pui contactul cu aer pe instalație, calculatorul poate sesiza neconcordanțele și îți stochează un cod de eroare, cu martorul ABS aprins în bord.

Deci: la o aerisire clasică, la pedală sau gravitațională, contactul stă OPRIT.

Iar dacă a intrat aer masiv în blocul ABS — tipic, când s-a golit complet vasul — atunci nu se mai rezolvă la pedală, oricât ai insista. Acolo e nevoie de un tester conectat la mufa de diagnoză, care rulează secvența software ce activează pompa de ABS.

După schimb

• Fă câteva frânări de probă la viteză mică, într-o zonă fără trafic, înainte să pleci pe drum.
• Lichidul vechi se duce la un centru de colectare, nu în canal. E toxic.

Ai și un clip video la începutul paginii. Dacă am omis ceva sau ai pățit altfel, lasă un comentariu.